Munții Bucegi

Munții Bucegi, fac parte din lanţul Carpaţilor Meridionali, aflându-se în partea de est a acestora sunt așezați pe teritoriul a trei județe: Dâmbovița, Prahova şi Brașov.
Suprafaţa pe care se întind Munții Bucegi este de aproximativ 300 Km2 şi sunt marginiţi la est de Valea Prahovei, la vest de Culoarul Bran şi Valea Ialomiţei, la nord se află depresiunea Bârsei și la sud sunt Subcarpații de curbură.
.
La baza formei de “potcoavă” pe care o au acum acesti munţi se află acţiunea avută de gheţarii de podiş care se presupune că au sălăşluit aici cu aproximativ 15 mii de ani în urmă formând circurile glaciare.
Datorită eroziunii constante a apei şi a vântului, calcarele formează astăzi relieful carstic în care întâlnim lapiezuri, doline, chei şi văi la suprafaţă, iar în interior găsim peşteri şi grote.
Alternanţa proceselor de îngheţ şi dezgheţ combinte cu factorii mai sus amintiţi au determinat apariţia unor forme de relief deosebite pe care le găsim azi cu următoarele denumiri Babele, Sfinxul, Ciobănaşul.

Cel mai înalt vârf din Munții Bucegi este Vârful Omu cu înălţimea de 2505 m la baza pietrei din vârf şi cu 2514 m în vârful acesteia. De sub Vârful Omu izvorăşte râul Ialomiţa, acesta colectează apele pârâielor ce se formează primăvara în urma topirii zăpezii sau cele rezultate în urma ploilor în interiorul masivului.

Masivul Bucegi are un relief deosebit fiind caracterizat de contraste puternice acestea fiind vizibile privind versantul prahovean abrupt și stâncos și platoul Bucegilor, podiș cu o înălţime ce variază între 1600 m şi 2400 m.

Flora este bine reprezentată, Munții Bucegi găzduind o mare diveristate de familii de plante ocrotite de lege dintre care amintim: floare de colţ, bujorul de munte, sângele voinicului, iarba roşioară, iarba dragostei, iedera albă, angelică, iar dintre arbuşti amintim ienupărul.

Cascada Urlătoarea vine parcă să armonizeze şi mai mult atmosfera cu un val de apă cristalină şi rece care parcă te trezeşte şi îţi reaminteşte unde eşti.