Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului

Un obicei păstrat din străbuni – Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului


Sursa foto: Țara Fagărașului, Mihai Vijoli şi Mihai Sin


Ţara Făgăraşului, o zonă depresionară aflată în inima României, este un loc unic unde încă se mai păstrează obiceiurile şi tradiţiile din străbuni. În perioada sărbătorilor de iarnă locuitorii din localităţiile făgărăşene, participă la cel mai îndrăgit obicei, care se păstrează în multe sate din această zonă, Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului. Acest obicei are rădăcini încă din anul 1765, fiind prima atestare documentară ce făcea referire la obiceiurile ţinute de cetele de tineri.

Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului – cel mai îndrăgit obicei


Totul începe de Sfântul Nicolae, când se ridică ceata, atunci când cetaşii îşi aleg funcţia ce o vor avea până în ziua de Sfântul Ioan, când se încheie această tradiţie. Funcţiile cetaşilor sunt diverse, de la vătaful mare, care este cea mai mare funcţie, vătaf mic, stegar, crâşmar, bucătar şi sameş. Fiecare cetaş îşi alege o fată din sat, care îi  va fi parteneră în deschiderea jocurilor, unde vor  dansa diverse jocuri populare.

În primele zile, băieţii stabilesc ce colinde vor cânta în ajunul Crăciunului, atunci când vor intra în fiecare gospodărie să vestească naşterea Domnului. Colindatul oamenilor se face începând de la casele celor mai importanți oameni din sat, primar, preot, apoi la fetele nemăritate, până se termină toate familiile. Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului este însoțită la colindat de lăutari.  Aceştia îşi aleg o gazdă, o familie în casa căreia ceata se va aduna seară de seară, pentru repetiţii.

În zilele de sărbătoare, de la Crăciun la Sfântul Ioan, băieţii implicaţi în formarea cetei, rămân în casa gazdei să locuiasă împreună şi să se îngrijească de simbolul cetei, de un steag reprezentativ creat de fetele din sat. Pentru a evidenţia unde se află gazda cetei, se aduc şase brazi înalţi, care se aşează pe o parte şi alta a poţii. Alţi brazi, mai sunt frumos ornaţi şi în faţa căminului cultural, acolo unde tot satul ia parte la jocuri şi baluri.

Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului – un obicei  sfânt


În zilele de Crăciun, cetaşii merg la biserică îmbrăcaţi în straie populare şi  colindă. Iar pe seară, îi invită pe oamenii satului şi pe cei din satele învecinate pentru a lua parte  la joc şi bal. În cele mai multe sate, jocurile au loc în cele 3 seri de Craciun, de Bobotează şi Sfântul Ioan.

În ultma zi, atunci când cetele de feciori se destramă, în data de 7 ianuarie, la Făgăraş are loc Festivalul Cetelor de Feciori din Ţara Făgăraşului. Această manifestare încheie practic, seria de obiceiuri şi tradiţii specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Sărbătoarea adună anual peste 40 de cete.

În toată această perioadă, flăcăii sunt îmbrăcaţi în straie populare, accesorizate cu căciula cu vâstră şi banda tricoloră.  Acest obicei este unul care merită văzut de turiştii care vizitează Ţara Făgăraşului, mai ales că din anul 2013 a fost  inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO.


Caută cazare în categoriile:
Cazare Transilvania, Cazare Fagaraş

Caută idei de călătorie în categoriile:
Natura, Obiective turistice, Tradiții și obiceiuri, Personalități, Evenimente, Trasee turistice


Prestatie-excelenta-a-Banatului-Montan-la-Targul-de-Turism-al-Romaniei-11 Un obicei păstrat din străbuni - Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului

Prestație excelentă a Banatului Montan la Târgul de Turism al României

Weekendul trecut, Romexpo a găzduit ediția de primăvară a Târgului de Turism al României, o ediție de succes, probabil cea mai efervescentă ediție de după era Covid. Peste 22.000 de vizitatori au ajuns la Romexpo unde au interacționat cu 175 de companii, din 10 țări (Bulgaria, Emiratele Arabe, Franța, Grecia, Israel, Moldova, România, Slovenia, Ungaria, […]

0 comments
Mocanita-–-bijuteria-Maramuresului-3 Un obicei păstrat din străbuni - Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului

Mocăniţa – bijuteria Maramureşului

Mocănița cu aburi de pe Valea Vaserului Foto: Monica Burtea Mocăniţa coordonate GPS: 47.7147679, 24.4429252 Mocăniţa cu aburi de pe Valea Vaserului pornește de la Vişeu de Sus, dintr-o staţie veche a Căilor Ferate Feroviare (CFF). Mocăniţa își croiește drumul şerpuit prin munți pe marginea apei, când liniştită, când învolburată până în Comanu, la graniţa cu Ucraina. Construită după Primul […]

0 comments
Castelul-Cantacuzino Un obicei păstrat din străbuni - Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului

Castelul Cantacuzino – redescoperirea artei româneşti

Castelul Cantacuzino – redescoperirea artei româneşti Castelul Cantacuzino coordonate GPS: 45°24’50.0″N 25°32’33.4″E Castelul Cantacuzino este situat pe Valea Prahovei în staţiunea Buşteni.  având o mare valoare istorică şi arhitecturală. A fost construit în anul 1911 de arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului  Gheorghe Grigore Cantacuzino, numit şi Nababul pentru  “amintirea străbunilor și pentru adăpostul urmaşilor”. Curtea […]

0 comments

One Reply to “Un obicei păstrat din străbuni – Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului”

liliana
15 decembrie 2016
felicitari Iulia!
Răspunde

Lasă un răspuns

Notă:Comentariile de pe acest site reprezintă punctul de vedere al celor ce le-au postat. Expresiile licențioase, atacul la persoană sau textele care nu au legătură cu articolul sau discuțiile de pe site pot duce la ștergerea comentariului.

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *