Sursa foto: Claudiu Nețoiu
,,- Bunico, pe timpul mata tot așa era?
-Da, toate așcea sânt de cân’ lumea șî pământu’, nu sînt de-acu’! ”
Pițărăii lui Tudor Vladimirescu – tradiția transmisă din moși-strămoși
Se apropie Crăciunul și imediat suntem în luna a douăsprezecea a anului 2016. Timpul guvernează acum fiecare gând al românilor spre locul natal, spre cei dragi, spre obiceiuri și tradiții vii.
Alături de cele mai cunoscute obiceiuri românești, în comuna Padeș din județul Gorj are loc o formă de colindat unică.
Comuna Padeș se află în Subcarpaţii Sudici şi Piemontul Getic ce cuprind partea de nord a judeţului. Ea este vegheată de culmile Pietrei Cloșani și este situată într-o zonă colinară şi muntoasă specifică judeţului.
În Ajunul Crăciunului, în toate satele comunei copiii, tinerii și bătrânii participă la un colindat unic lăsat din străbuni. Această formă unică de colindat poartă numele de pițărăii cu măști.
Pițărăii din comuna Padeș sunt un frumos fragment de bogăție etnografică a Gorjului.
Pițărăii lui Tudor Vladimirescu – confecționarea măștilor
Așadar, pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu păstrarea tradițiilor a devenit un țel pur al vieții lor. În satele Padeș, Văieni, Călugăreni, Orzești, Motru Sec, dar și în Cloșani pregătirile pentru fabricarea măștilor încep din timp. Măștile pentru pițărăi sunt din blană de oaie sau de capră, iar pielea este argăsită. Acestea sunt modelele măștilor din străbuni, dar, în prezent ele se mai confecționează și din alte materiale.
Copiii și tinerii își confecționează singuri măștile, le decupează ochii, gura și nasul, cos nasturi și fire colorate. Aceștia le confecționează fie acasă alături de bunici, prieteni sau părinți, fie la Muzeul din satul Cloșani. Măștilor, în funcție de dorințele fiecăruia, li se face o față veselă sau mai morocănoasă. Unii se costumează în moși, alții își confecționează măști în funcție de diferite profesii (polițiști, medici, lăutari) alții se prefac în babe. De asemenea, fetele își realizează măștile pentru ele, acestea se fac din pânză sau alte materiale și sunt foarte haios împodobite.
Cei care se costumează cu aceste măști sau au costume haioase cu diferite mesaje non-verbale se numesc ,,hoarce”.
Hoarcele sunt cele care păstrează grupul de colindători organizat, ele merg în fața acestuia și formează un rând haios. Acestea au un rol important în alungarea spiritelor rele prin străpungerea văilor cu strigăte specifice, pocnirea din bici și folosirea colindelor. Colindele reprezintă niște boate de lemn care sunt decojite, iar apoi acestea sunt afumate la foc. Ele au un model vărgat sau circular de alb și negru.
Fiecare copil sau tânăr care colindă trebuie să aibă un săcui și o colindă. În săcui se află boabe de porumb, de fasole, grâu, un măr, un colăcel și un fir de busuioc. Acestea se pun de către mamele sau bunicile grijulii pentru a mulțumi anului roditor și pentru că își doresc roade bogate anul următor.
Pițărăii lui Tudor Vladimirescu încep în jurul orei 12. Cu toții se întâlnesc în centrul satului, iar de acolo aceștia pornesc în spre amonte, iar după acea merg în aval. Toate văile sunt pline de urările calde și de vestiții clopoței ai acestora.
Cea mai vestită strigătură este:
,, – Haida mare-n pițărăi că numai eu rămăsăi. Dă colacul și cârnatul că de nu mă duc la altul!!!”.
La fiecare casă în fața porții familiile ies cu masa încărcată cu bunătăți. Aceștia împart tuturor, turtă dulce, eugenii, mere, colăcei (pițărău), chibrite, biscuiți și altele. De asemenea, pentru cei mai înfrigurați există și ceainicul cu rachiu fiert sau țuică fiartă, dar și nelipsitul vin roșu. E un moment unic, plin de încărcătură și energii pozitive care alimentează amintirile și sufletul localnicilor. Bucuria și privirile pline de dragoste, dar și obrajii roșii povestesc cu farmec despre frumusețea tradiției noastre de acolo.
În toată țara obiceiurile de iarnă sunt cele mai bogate tradiţii prin frumusețea lor clară plină de mistic și autentic. De aceea aceste tradiții trebuie duse mai departe prin practici, dar și prin viu-grai.
Tradiția trebuie simțită, învățată și respectată, iar Pițărăii din comuna Padeș exprimă o parte din viul patrimoniu cultural al României.
Vă invit în cele 8 sate ale comunei Padeș pentru a participa la tradiția moștenită din străbuni – Pițărăii lui Tudor Vladimirescu.
Caută cazare în categoria:Cazare Retezat Parâng, Cazare Transalpina, Cazare Parâng, Cazare Rânca, Cazare Straja, Cazare Hațeg
Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice
Micul Parc Național Buila-Vânturăriță – locul refacerii în natură
Micul Parc Național Buila-Vânturăriță – locul refacerii în natură Parcul Național Buila-Vânturarița Parcul Național Buila – Vânturarița este cel mai mic parc național încadrat ca arie protejată din România, având o suprafață de 4186 ha. El prezintă în componența sa mai multe trepte de relief, având altitudinea maximă de 1885 de metri în Vârful Vânturarița […]
Mănăstirea Moldovița – armonie între tradiție și modernism
Mănăstirea Moldovița din Bucovina Mănăstirea Moldovița coordonate GPS: N 47.6573, E 25.5712 Mănăstirea Moldovița din Bucovina, comuna Vatra Moldoviței, este una dintre cele mai impresionante biserici din România. Construită în anul 1532 de Petru Rareș, aceasta poartă hramul „Buna Vestire” și este așezare călugărească de maici. Originalitatea acesteia se datorează amestecului armonios dintre elementele tradiționale […]
Ansamblul Densuș – Templu păgân și biserică creștină
Ansamblul Densuș – Templu păgân și biserică creștină Ansamblul Densuș coordonate GPS: 45.5824591, 22.8053574 Ansamblul Densuș este situat în Ţara Haţegului, o depresiune din partea de sud-vest a Transilvaniei, cuprinsă în judeţul Hunedoara. Un loc încărcat de vestigii pe care ni le-au lăsat moştenire, ca arc peste timp, strămoşii daco-romani. Satele haţegane păstrează biserici, conace şi cetăţi medievale şi […]
4 Replies to “Pițărăii lui Tudor Vladimirescu – fragment din bogăția etnografică a Gorjului”
6 decembrie 2016
6 decembrie 2016
12 decembrie 2016
14 decembrie 2016