Cimitirul Vesel de la Săpânța – un muzeu unic al artei populare
Cimitirul Vesel de la Săpânța coordonate GPS: 47.9714 N – 23.6956 E
Cimitirul Vesel de la Săpânța din județul Maramureș, este un obiectiv turistic unic atât prin aspectul crucilor albastre și înfrumusețate cu picturi naive, dar mai ales prin mesajele ce însuflețesc aceste cruci.
Povestea Cimitirului Vesel de la Săpânța începe în anul 1935, când artistul popular Stan Ioan Pătraș lățește partea verticală a crucii pentru a scrie primul epitaf. De atunci numărul crucilor a crescut constant depășind astăzi 800.
Crucile sunt făcute din lemn de stejar, sculptate și pictate manual. Partea de sus redă printr-o pictură simplă o scenă ce caracterizează viața celui decedat, iar mai jos sunt așternute rândurile ce îi descriu viața, obiceiurile sau comportamentul. Unele mesaje sunt haioase, iar altele sunt triste, dar toate contribuie la specificul acestui loc.
Unele cruci conțin epitafe pe ambele părți, pe o parte redând aspecte din viața celui trecut în neființă, iar pe cealaltă parte descriind motivul morții.
Totul este scris într-un grai simplu, de multe ori arhaic, și dese ori ușor umoristic.
Aici găsești Cazare în Săpânța
Poate cea mai cunoscută cruce este cea pe care stă așternut următorul mesaj:
„Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea”
Citind poveștile etalate pe cruci ajungi să cunoști o parte din viața acestor oameni, dar și din evoluția mediului rural din acest spațiu românesc.
Cimitirul Vesel de la Săpânța este rodul gândirii conform căreia moartea nu este sfârșitul vieți, ci doar un prim pas spre viața veșnică ce ne așteaptă.
Izvorât din talentul românului de a face haz de necaz și îmbogățit cu talentul maramureșenilor de a prelucra lemnul a ieșit această combinație inedită și unică în lume recunoscută astăzi ca Cimitirul Vesel de la Săpânța.