Timişoara
Timişoara coordonate GPS: lat. 45.7494, long. 21.2272
Pentru că toţi ştim, Timişoara este mai mult decât reşedinta judeţului Timiş din regiunea istorică Banat, mai mult decât cel mai mare oraş situat în Câmpia de Vest a României (partea de sud a Câmpiei Panonice), între apele liniştite ale Timişului şi ale Begăi. Despre istoria şi tot ceea ce face acest oraş special, am să vă spun în rândurile următoare.
Banat – denumire primită în timpul domniei Coroanei Maghiare
Ȋn linii mari, regiunea şi-a primit denumirea încă din timpul domniei Coroanei Maghiare. În acele vremuri au fost numite “banaturi” regiunile administrativ-teritoriale conduse de un ban. Puţini au crezut atunci că ceea ce avea să devină regiunea Banat va avea o importantă însemnătate istorică şi politică. Încă din acele vremuri, aici, formându-se o cultură care s-a transmis şi păstrat până în zilele noastre.
Pentru prima dată, denumirea de Banatus Temesvariensis a fost cuprinsă în textul tratatului de pace de la Karlovitz din 1699.
Timişoara, ca localitate, a fost prima dată menţionată de geograful arab Al Idrisi. Ca cetate Timișoara s-a dezvoltat încă din secolul al XII-lea. Se spune că o parte din cladirile aflate pe strada Alba Iulia au fost ridicate pe ruinele cetăţii de secol XII. Dar o dezvoltare mai puternică a Timişoarei a fost făcută de Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, începănd cu 1308. Acesta a şi construit un palat, “strămoşul” Palatului Huniade de astăzi care găzduiește Muzeul Banatului.
Iancu de Hunedoara transformă Timișoara în tabără militară permanentă
Venirea lui Iancu de Hunedoara la conducere în funcţia de comite de Timiş în anul 1440 a marcat istoria oraşului. Timişoara fiind transformată în tabără militară permanentă, rămâne în posesia Corvineştilor timp de 50 de ani. Numele lui Gheorghe Doja este de asemenea legat de istoria oraşului. Răsculat împotriva nobilimi din pricina iobăgiei, a fost prins torturat şi ars de viu pe un tron de fier înroşit. Pe acel locul astăzi se află statuia Sfintei Marii din piaţa omonimă, cartierul Iosefin.
Sub dominaţia otomană de aproape 200 de ani, Timişoara a avut, începând cu anul 1552 un statut asemănător oraşelor Belgrad sau Buda, aflându-se sub control direct al sultanului. A mai rămas doar o unică placă memorativă din acele vremuri aflată pe Primăria Veche din Piaţa Libertăţii. Inscripţie realizată într-un dialect arab – persan le este aproape imposibil de descifrat turcilor de astăzi.
Timişoara – capitala unei provincii a Monarhiei Habsburgice
După câteva încercări, chiar de ziua lui, la 18 octombrie 1716, Prinţul Eugeniu de Savoya intră în oraş. În acel moment pune capăt ocupaţiei otomane în Banat. Se stabilesc coordonatele unei dezvoltări moderne care au şters urmele violentului asediu. Ȋn această perioadă, Timişoara a devenit capitala unei provincii importante a Monarhiei Habsburgice, guvernator fiind contele Mercy.
Deşi avea rol de oraş-cetate şi punct strategic în defensiva de sud a Imperiului, Timişoara s-a dezvoltat pe toate planurile atât militare, cât şi economice şi sociale. Astfel orașul de la marginea imperiului devine un punct cultural important. Moştenire au rămas nenumăratele clădiri în stil baroc şi seccesion vienez, ce se înalţă în cele mai importante pieţe ale oraşului: Piaţa Victoriei (fosta Piaţă a Operei), Piaţa Libertăţii şi Piaţa Unirii. Șirul cladirilor continuă de-a lungul Bulevardului Revoluţiei de la 1989 şi reprezintă “unitate în diversitate” prin faptul că deşi din punct de vedere plastic clădirile sunt diferite, acestea au cornişa la aceeaşi înălţime. Tot aici regăsim şi ultima parte (din un total de opt) a fortificaţiilor ce înconjurau cetatea în secolul al XVIII-lea şi anume Bastionul Theresia – important punct de reper al istoriei.
1 Decembrie 1918 – Banatul s-a alăturat României Mari
Revenind, o ultimă etapă a oraşului de astăzi a fost trecerea sub administraţie românească. La 1 Decembrie 1918 Banatul s-a alăturat României Mari la Alba Iulia. Dar nu înainte ca pentru acest teritoriu să fie dusă o întreagă luptă, intenţia fiind de a păstra Banatul ca parte a Ungariei.
Ce mai marcantă perioadă aflată sub administraţie românească rămâne în amintirea tuturor românilor ca fiind declanşarea luptei împotriva regimului comunist instaurat în România. Asfel, povestea primului oraş liber începe în decembrie 1989, în Piaţa Maria, fiind continuată cu ordinul lui Nicolae Ceausescu – dictatorul comunist – de a se deschide focul asupra românilor, ordin de altfel respectat. Durerea cauzată de pierderea multor vieţi în ziua de 17 decembrie 1989 a mobilizat oraşul. Mărturie stau numeroasele plăci comemorative închinate astăzi celor care le datorăm statutul de ţară liberă si democrată.
Timişoara este, fără doar şi poate, oraşul care trecând pe sub diferite dominaţii a reuşit să păstreze tot ce a fost mai bun şi mai frumos de la alte culturi. A reușit să ţină laolaltă atâtea etnii în pace. Reprezentativă în acest caz este clădirea Operei, unica clădire ce adăposteşte nu mai puțin de trei teatre naţionale – cel român, maghiar şi german.
Vă recomand cu căldură să descoperiți Timişoara prin ochii bănăţenilor, să aflaţi fiecare legendă şi fiecare picătură de istorie pe care o ascunde.
Ghid local: Denisa Lazăr 0729 261 038
Caută cazare în categoria:
Cazare Banat,
Cazare Timișoara,
Citeşte şi alte articole asemănătoare despre: Natura, Obiective turistice
Cimitirul Vesel de la Săpânța
Cimitirul Vesel de la Săpânța – un muzeu unic al artei populare Foto: Monica Burtea Cimitirul Vesel de la Săpânța coordonate GPS: 47.9714 N – 23.6956 E Cimitirul Vesel de la Săpânța din județul Maramureș, este un obiectiv turistic unic atât prin aspectul crucilor albastre și înfrumusețate cu picturi naive, dar mai ales prin mesajele […]
Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus – oază de linişte pentru suflet
Imagini: Răzvan Nistor Unde ne simţim aproape de natură? Unde ne putem bucura de liniştea şi pacea sufletească?… dacă nu într-o mănăstire aflată la poalele celor mai înalţi munţi de pe teritoriul ţării noastre. Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus este unul dintre cele mai speciale locuri din România, unde religia, istoria dar şi frumuseţea […]
Pârtiile de schi din Ținutul Secuiesc
Pârtiile de schi din Ținutul Secuiesc pregătit pentru turiști Pârtiile de schi din Ținutul Secuiesc sunt pregătite să întâmpine turiștii iubitori de zăpadă și de iarnă. Această zonă minunată din Transilvania, dominată de frumusețea munților înalți, ascunde pârtii de schi deosebite. În cele doua județe ale Ținutului Secuiesc iarna sculptează natura sub vraja cristalului formând peisaje de […]
3 Replies to “Timişoara – file de istorie”
3 aprilie 2016
3 mai 2016